joi. aug. 5th, 2021

Principiul „plăteşti pentru cât arunci”, implementat în statele europene cu scopul de a încuraja reciclarea deşeurilor, a fost până acum un concept atractiv doar pe hârtie în România. Acum însă, atât companiile, cât şi autorităţile locale, fac paşi concreţi în această direcţie, stimulate de măsurile luate la nivelul UE.

Responsabilitatea, dar şi pârghiile pentru implicarea cetăţeanului, toate acestea ţin în mare parte de autoritatea locală, de care depinde implementarea măsurilor în piaţă.Plăteşte cât arunci este doar o măsură care poate avea rezultate bune în acest sens. Activitatea tuturor actorilor din lanţul de reciclare a fost afectată în pandemie ca urmare a unor industrii care au avut de suferit: preţul petrolului a scăzut dramatic din lipsa consumului, sectoarele auto şi al textilelor au avut scăderi semnificative, de pildă. Tot acest context ne face să conştientizăm şi mai bine faptul că fără reglementări special implementate de către Uniunea Europeană, mare parte din industria reciclării riscă să dispară.

Reciclarea nu înseamnă doar operaţiunea de transformare a unui deşeu în materie primă sau într-un alt produs, ci necesită costuri destul de mari pentru operaţiunile de colectare, sortare şi procesare”, spune Adela Lazăr, preşedinte al GreenPoint Management, companie care deţine cea mai mare cotă de piaţă la nivel naţional în domeniul gestionării deşeurilor de ambalaje. Compania cu un număr mediu de 19 salariaţi a înregistrat în 2019, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, o cifră de afaceri de 140,7 milioane de lei.

Preşedintele GreenPoint Management adaugă că toate etapele procesului de reciclare implică anumite costuri, iar valoarea materialului nu e niciodată suficient de mare pentru a le acoperi. Din acest motiv, Comisia Europeană a propus o schemă de răspundere extinsă a producătorului (REP), prin care importatorii şi producătorii care pun pe piaţă produsele ambalate sunt responsabili pentru acestea şi, astfel, trebuie să susţină financiar întregul lanţ de colectare/reciclare. Prin această finanţare, colectorii ajung şi ei la acel „breakeven point” care le permite continuarea activităţii.

„Prin aplicarea «taxei la groapă» de pildă, fluxurile de deşeuri ar putea fi redirecţionate spre reciclare, descurajându-se astfel acumularea de cantităţi mari de gunoi şi stimulându-se în schimb procesele de colectare şi valorificare, în concordanţă cu principiul «poluatorul plăteşte»”, spune Adela Lazăr.  

Taxa de plastic în cuantum de 80 de cenţi/kg a intrat în vigoare în prima zi a anului, urmând să influenţeze felul în care statele UE vor gestiona procesele de colectare selectivă. Astfel, producătorii vor trebui să plătească 0,8 euro pentru fiecare kilogram de deşeuri de ambalaje de plastic nereciclate. Noile măsuri vor afecta un număr tot mai mare de companii, precum cele din sectorul comerţului cu amănuntul şi al bunurilor de larg consum, al producătorilor de ambalaje din plastic, dar şi alte industrii care utilizează ambalaje de plastic.

 

Adela Lazăr este de părere că, deşi această măsură ar trebui să reprezinte o motivaţie pentru statele membre de a îmbunătăţi capacităţile de reciclare, trebuie urmărit modul în care va fi afectat nivelul de concurenţă la nivelul continentului.

„Ne putem aştepta ca fondurile financiare alocate sectorului din care facem parte să vină în sprijinul industriei, iar piaţa să atingă noi dimensiuni în mod sustenabil. În acest caz, procentul din buget alocat de statul român este un indicator cert al interesului pentru domeniul reciclării ambalajelor din România şi al angajamentului statului. Indiscutabil, obiectivele din domeniul reciclării trebuie să fie prioritare pentru decidenţii politici în următorii ani”, crede preşedintele GreenPoint.

Luând în calcul zona de consum şi fluctuaţiile din viitorul apropiat, schimbările efectuate la nivelul pieţei vor deveni inevitabile. Obiectivele legale pe care trebuie să le atingă companiile vor avea un impact clar asupra evoluţiei pieţei, cantităţilor şi tipurilor de materiale reciclate, atât din punctul de vedere al cantităţii, cât şi al calităţii.

Dincolo de măsurile impuse de Uniunea Europeană, direcţia pieţei va depinde în cea mai mare măsură de responsabilitatea şi transparenţa companiilor, iar Adela Lazăr se referă în acest caz la Organizaţiile care implementează obligaţiile privind răspunderea extinsă a producătorului (OIREP), dar şi la restul actorilor de pe lanţul de reciclare. În consecinţă, piaţa va fi obligată să se adapteze unei noi realităţi, în care se va pune din ce în ce mai multă presiune asupra materialelor de ambalat.

Din punct de vedere logistic, gestionarea deşeurilor pe două fluxuri – municipal şi comerţ-industrie – iar când vine vorba despre gospodării, deoarece procentul de deşeu reciclat depinde în cea mai mare parte de calitatea deşeului colectat, este necesară implicarea cetăţeanului în colectarea separată din gospodării, crescând astfel şansele ca resturile să fie reciclate şi să devină resursă valorificată.

„Atât corporaţiile cât şi mass-media acceptă faptul că, în relaţiile dintre companii şi comunităţi, responsabilitatea socială este reciproc avantajoasă. Pe de o parte, această generează profit pentru firme. Pe de altă parte, CSR implică sprijinul comunităţilor ori grupurilor sociale defavorizate, companiile se implică în dezvoltarea locală. Există un oarecare consens în mediul de afaceri care subliniază faptul că strategia de responsabilitate socială corporatistă trebuie aliniată obiectivelor de management şi că investiţiile sociale trebuie măsurate în termeni economici. Vorbim de un proces care a început deja, de 10-15 ani. Având în vedere faptul că schimbarea se observă în ultimii 5 ani, putem afirma cert că şi la nivelul populaţiei, o asemenea schimbare de comportament are nevoie de timp şi consecvenţă” a mai punctat Adela Lazăr.

 

https://www.businessmagazin.ro/actualitate/afaceri/inceputul-erei-platesti-pentru-cat-arunci-in-romania-19880704?fbclid=IwAR2C4loDyOZZnu6JALtuBvwu5rZTJCu6U5ntlAUYoT5yCga_Qw5KHgwCPVw

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *